Primele simptome ale osteoporozei

Persoanele care suferă de deficit de calciu vor prezenta simptome precum scăderea forței de a prinde obiecte, fragilitatea unghiilor, crampe și dureri musculare, dar și dureri osoase. Deficitul de calciu este asociat cu apariția osteoporozei, fiind considerat un precursor al acesteia. Lipsa calciului din oase duce la diminuarea densitatii osoase din cauza unui proces de mineralizare deficitar al acestora.

Osteoporoza este cea mai frecventă afecțiune metabolică osoasă, caracterizată de slăbirea densității oaselor. Odată ce densitatea oaselor scade, acestea devin tot mai poroase și mai fragile, iar riscul de fractură crește substanțial. Pierderea substanței osoase este un proces de durată, care de obicei nu prezintă simptome până la prima fractură.

Ușurarea tramei proteice osoase este un fenomen natural, denumit osteopenie fiziologică. Odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după vârsta de 30 de ani, o parte dintre celulele osoase încep să resoarbă matricea osoasă, în timp ce noi celule osoase se formează. În momentul în care procesul de resorbție este mai puternic decât cel de formare a țesutului osos, oasele devin tot mai predispuse fracturării bruște. De cele mai multe ori, osteoporoza este diagnosticată abia după producerea unei fracturi.

Există o serie de factori care pot influența probabilitatea de a avea această afecțiune. Printre aceștia se află vârsta, istoricul medical propriu și cel al familiei, dezechilibrul hormonal, afecțiuni ale glandei tiroide, tutunul, alcoolul și obezitatea, dar și sexul (femeile sunt mai predispuse acestei afecțiuni decât bărbații). Deficitul de calciu este una dintre afecțiunile care sunt asociate cu apariția osteoporozei, calciul având un rol important în mineralizarea osoasă.

Simptomele timpurii ale osteoporozei

Osteoporoza este o afecțiune ce poate avansa foarte mult înainte să apară vreun simptom, motiv pentru care este necesar să semnalizați orice modificare în organism. Afecțiunea se instalează în decursul a câțiva ani, fiind asimptomatică în primele sale etape de dezvoltare. Primele semne apar când oasele au fost deja slăbite.

Printre simptomele osteoporozei se află durerile puternice de spate, ce pot fi cauzate de o vertebră fracturată sau pliată. Postura încovoiată sau pierderea bruscă în înălțime sunt alte semne ale instalării osteoporozei. De asemenea, pierderea osoasă va duce la retracția gingivală datorată modificărilor maxilarului. Pierderea osoasă la nivelul maxilarului este asociată cu o densitate scăzută a mineralelor osoase în zone precum coloana vertebrală lombară.

Osteoporoza aduce dificultăți în mișcare și nevoia constantă de sprijin pe obiectele din jur, factori ce arată slăbirea oaselor. Condiția fizică precară poate fi considerată simptom al acestei afecțiuni care are efecte atât asupra oaselor, cât și asupra mușchilor. De asemenea, persoanele care duc o viață sedentară sunt mai predispuse acestei boli decât cele care fac mișcare zilnic.

Diagnosticarea osteoporozei se poate face prin examenul fizic inițial, raze X pentru detectarea problemelor scheletice, teste de laborator care să arate informații despre procesul metabolic de pierdere și formare a matricei osoase, dar și teste de densitate osoasă. Pentru o diagnosticare corectă, medicul va înregistra informații despre istoricul medical și stilul de viață al pacientului: posibile fracturi anterioare, existența unor cazuri de osteoporoză în familie, alte afecțiuni de care suferă, aportul general de calciu și vitamina D, nivelul activității fizice, vicii, dar și istoricul ciclului menstrual în cazul femeilor.